Ghid practic pentru înțelegerea și implementarea sănătății preventive

Ghid practic pentru înțelegerea și implementarea sănătății preventive

Prin sănătatea preventivă se pot preîntâmpina afecțiunile nedorite, se poate îmbunătăți calitatea vieții și se poate crește speranța de viață.

Simona Cazanescu
Ghid practic pentru înțelegerea și implementarea sănătății preventive

În timpurile recente, obținerea unei stări de sănătate optime s-a îndepărtat treptat de modelul din trecut, bazat predominant pe prevenție și doar ocazional pe tratare, orientându-se în prezent către identificarea și tratarea afecțiunilor în momentul apariției lor, fără a le preîntâmpina. O abordare precum aceasta poate avea un efect negativ asupra unei sănătăți durabile și, de asemenea, asupra longevității. Aceste fenomene au, în timp, un impact negativ nu doar pe plan fizic, ci și emoțional și financiar și, totodată, nu doar asupra unui singur individ, ci a întregii colectivități.

Pentru a putea anticipa din timp afecțiunile nedorite, a crește speranța de viață și, totodată, a îmbunătăți calitatea acesteia, este esențial ca fiecare dintre noi să identifice și să aplice măsurile preventive prin care se poate obține o stare de sănătate optimă. Prin urmare, mai jos vei regăsi o serie de concepte și metode utile pentru a atinge aceste obiective.

1. Înțelegerea sănătății preventive

Conceptul de sănătate preventivă se poate regăsi în mai multe contexte și poate beneficia de mai multe semnificații.

În practica medicală, de exemplu, cei trei piloni ai prevenției sunt reprezentați de accesul la serviciile de sănătate, prevenția bolilor cronice și imunizarea. Tot în practica medicală, există și clasificarea prevenției în funcție de stadiul de intervenție:

  • Prevenția primordiala (la nivel de colectivitate);
  • Prevenția primară - identificarea afecțiunilor înainte de apariție;
  • Prevenția secundară - identificarea afecțiunilor în stadiu incipient;
  • Prevenția terțiară - gestionarea afecțiunii și încetinirea/eliminarea progresiei.

În realitate, sănătatea preventivă ar trebui privită dintr-o perspectivă holistică, accesibilă și adresabilă, drept un cumul de conștientizări și acțiuni pe care le poți realiza, de la ajustarea stilului de viață (prin nutriție, exerciții fizice, program de somn) și până la modul în care privești serviciile de sănătate și cum te informezi și aspiri către o calitate a vieții mai bună.

Fundamentele sănătății preventive

Sănătatea preventivă se bazează întotdeauna pe a acționa în loc de a aștepta (a alege să previi și identifici din timp în loc să diagnostichezi tardiv). Cercetarea, modificarea stilului de viață într-un sens pozitiv, detectarea timpurie a unor potențiale probleme și reducerea riscului per total asupra calității vieții reprezintă fundamentele prevenției.

Nu în ultimul rând, toate aceste măsuri vin ca urmare a ajustării mentalității pe care fiecare dintre noi o adoptă (trecerea de la abordarea de tip reactiv la ce de tip proactiv). Astfel, pentru a-ți putea desfășura viața într-un mod preventiv, trebuie să te bazezi pe o motivație intrinsecă.

Sănătatea preventivă și longevitatea

Din fericire, longevitatea este un topic actual și de interes ce a început să beneficieze de mai multă atenție atât din partea domeniului medical, cât și din partea populației generale. De la factorii genetici și până la impactul stilului de viață și al mediului, modurile în care longevitatea poate fi influențată pozitiv sau negativ se regăsesc într-un proces de studiu continuu, aflat abia la începuturi, însă cu un potențial imens.

Un lucru bine știut este, cu siguranță, faptul că legătura dintre sănătatea preventivă și longevitate este una strânsă. Nu doar că sănătatea preventivă poate oferi o calitate mai bună a vieții, ci, conform a numeroase studii, poate crește și speranța de viață.

2. Practici de stil de viață pentru sănătatea preventivă

Întrucât schimbarea începe întotdeauna din interior, stilul de viață este primul loc în care este ideal să fie implementate măsurile preventive. Prin urmare, tipul de dietă, exercițiile fizice practicate și, nu în ultimul rând, metodele de relaxare și îmbunătățire a sănătății mintale și emoționale trebuie să devină noile priorități.

Dieta

Tot mai multe studii consideră dieta mediteraneană (focusată pe consumul de pește, fructe, legume, semințe) drept cea mai sănătoasă opțiune per total. În același timp, există studii care evidențiază beneficiile imediate și pe termen lung ale unei diete vegetariene asupra sănătății digestive și longevității.

Există și alte opțiuni de diete cu beneficii consacrate, precum dieta tip vegan sau cea tip ketogenic, considerate a fi, însă, mai restrictive. De asemenea, alimentația bazată pe modificarea intervalelor dintre mese, tip post intermitent, este o opțiune benefică, renumită în special pentru potențialul său de a îmbunătăți longevitatea.

Totuși, majoritatea clinicienilor și organizațiilor oficiale încă susțin o dietă echilibrată, nerestrictivă, ce conține un consum ridicat de legume, fructe, cereale integrale, pește și carne albă și unul redus de carne roșie și grăsimi saturate.

Înainte de a implementa orice tip de dietă, mai ales restrictivă, este esențial să ceri sfatul unui profesionist în domeniu pentru a-ți alinia necesitățile și obiectivele cu beneficiile pe termen lung și scurt aduse de aceasta.

Exercițiile fizice

Încă din perioada copilăriei și până la vârste înaintate, sportul este o componentă esențială sănătății, atât pentru rolul preventiv pe care îl îndeplinește, cât și pentru abilitatea de a crește speranța de viață (longevitatea).

Exercițiile fizice pot fi clasificate într-un număr considerabil de mare de categorii, de la cele de forță (cu greutăți separate sau folosind propria greutate), la efortul de tip aerob (cardio) și exercițiile de tip izometric (întâlnite mai ales în pilates și yoga). La rândul lor, există multiple alte activități sportive, fiecare cu caracteristici și beneficii diferite.

Fiecare tip de exercițiu are rolul său și trebuie realizat în limita posibilităților personale. În timp ce efortul de tip aerob, mai ales cel ușor și moderat (plimbat, mers în pas alert, alergat) este general recomandat pentru majoritatea categoriilor de persoane și vârste în scop preventiv, creșterea forței musculare prin exercițiile izometrice și izotonice îmbunătățește postura, crește stabilitatea articulară și reduce efectele unor afecțiuni osteoarticulare și musculare.

Studii recente indică beneficiile pe care le are un tip particular de antrenament, numit HIIT (high intensity interval training) asupra prevenției și longevității. În același timp, alte studii au evidențiat efectele pozitive ale antrenamentelor de yoga asupra sănătății mintale, componentă esențială a sănătății per total.

Țelul activităților sportive practicate în scop preventiv este de a reduce incidența bolilor cronice (ex: cardiovasculare, diabet) și a crește durata și calitatea vieții per total. Astfel, aceste activități pot fi diverse, în funcție de preferințe, necesități și restricții personale. Important este ca sportul să fie întotdeauna parte dintr-un stil de viață proactiv.

Gestionarea stresului și sănătatea mintală

Nu se poate vorbi despre stare de sănătate per total, calitate a vieții și longevitate fără  a include sănătatea mintală. Prin urmare, orice set de măsuri preventive luate asupra sănătății trebuie să includă, în mod obligatoriu, metodele de reducere a stresului și de îmbunătățire a stării emoționale.

Atât în situațiile particulare (ședințe de psihoterapie), cât și oricând este resimțită nevoia (dezvoltare personală), cererea ajutorului specializat trebuie să fie văzută drept un lucru firesc, precum vizitele la medic. În sprijinul acestora sau de sine stătătoare, pot fi incluse multiple metode de reducere a stresului și îmbunătățire a dispoziției, fie că este vorba de meditație, yoga, practicarea mindfulness sau pur și simplu activități care îți reduc stresul și te fac să te simți fericit și împlinit.

Sănătatea mintală și emoțională dețin o pondere importantă din starea de sănătate per total. De asemenea, menținerea în cote optime a acestora reprezintă atât o metodă preventivă eficientă, cât și un mod de a influența în mod pozitiv longevitatea.

Somnul

Somnul reprezintă un element esențial în promovarea sănătății preventive și a longevității. Calitatea și durata somnului au un impact semnificativ asupra stării de sănătate și a capacității de a preveni afecțiuni cronice și, astfel, de a îmbunătăți calitatea vieții pe termen lung.

Mai multe studii au evidențiat faptul că un somn adecvat și odihnitor (măsurat conform mai multor parametrii, precum durata și profunzimea acestuia)  este crucial în menținerea funcțiilor cognitive optime, a sistemului imunitar sănătos și a echilibrului hormonal. Lipsa somnului sau somnul de proastă calitate pot conduce la diverse probleme de sănătate, inclusiv creșterea riscului de boli cardiovasculare, obezitate, diabet, anxietate și depresie.

Este important să conștientizezi faptul că somnul reprezintă unul dintre pilonii esențiali ai unei vieți sănătoase și prelungite, fiind un factor adesea subestimat, dar cu un impact semnificativ în eforturile de a ne menține sănătoși și activi pe termen lung. Integrarea unui somn odihnitor în rutina ta zilnică devine astfel cheie în călătoria către sănătatea preventivă și longevitate.

3. Screening și evaluări pentru sănătatea preventivă

Sănătatea reprezintă mai mult decât absența bolii. Aceasta este un cumul de stări fizice și emoționale care mențin o durată și o calitate a vieții în cote optime, obținute printr-o serie de măsuri profilactice cu roluri bine definite.

Odată cu o calibrare a mentalității către una proactivă în loc de reactivă și o ajustare a stilului de viață, este utilă, la rândul său, evaluarea din punct de vedere obiectiv a stării de sănătate prin metode de screening.

Screening-uri de rutină și specializate

Metodele de screening reprezintă măsuri profilactice extrem de valoroase prin abilitatea lor de a depista afecțiunile sau riscul dezvoltării acestora încă din stadii incipiente.

Multe dintre acestea se adresează populației generale (ex: analizele de sânge uzuale, testele de intoleranțe, testele de alergii), în timp ce altele sunt focusate asupra unor categorii mai bine definite (ex: testul Papanicolau și mamografia în cazul femeilor, screening-ul pentru cancerul de prostată în cazul bărbaților).

Nu în ultimul rând, există teste de screening adaptate în funcție de diferite categorii de risc personal (ex: screening pentru genele HER și BRCA pentru femeile cu istoric de cancer de sân și ovarian și cel pentru cancerul de colon, ambele în cazuri de antecedente familiale).

Pentru a putea depista care este cel mai bun set de metode de screening pentru tine și a identifica cel mai bun moment de a le realiza, nu ezita să te adresezi medicului de familie/specialist.

Evaluări personalizate de sănătate

În era tehnologiei medicale avansate, există o creștere semnificativă a accesului la evaluări personalizate de sănătate, oferind oportunități de îngrijire preventivă adaptată fiecărei persoane în parte. Astfel de evaluări includ teste genetice și tehnici de diagnostic avansate, permițând o mai bună înțelegere a predispozițiilor genetice și a riscurilor individuale de sănătate.

Testele genetice oferă informații cruciale privind susceptibilitatea la anumite afecțiuni și răspunsul organismului la diverse tratamente și intervenții medicale. Aceste evaluări personalizate nu numai că permit o identificare mai precisă a riscurilor de sănătate, dar și oferă posibilitatea de a adopta măsuri preventive specifice și personalizate.

Medicina personalizată devine tot mai relevantă, oferind tratamente și recomandări adaptate la nevoile individuale ale fiecărui pacient. Este important de subliniat, însă, faptul că utilizarea acestor evaluări personalizate de sănătate ar trebui să fie întotdeauna făcută sub îndrumarea și supervizarea unui profesionist medical competent, pentru a asigura interpretarea corectă a rezultatelor și implementarea adecvată a recomandărilor personalizate în scopul menținerii unei sănătăți preventive și durabile.

4. Factori ambientali și sociali

O ultimă componentă semnificativă a sănătății preventive este reprezentată de factorii externi (de mediu și sociali) și răspunsul pe care îl poți avea față de aceștia.

Impactul mediului asupra sănătății

Impactul mediului înconjurător asupra sănătății este un subiect vital în ceea ce privește sănătatea preventivă. Factori precum poluarea atmosferică, expunerea la substanțe toxice și consumul de alimente și apă contaminate pot avea efecte semnificative asupra organismului.

Este important să conștientizezi și să gestionezi aceste riscuri, adoptând practici ce reduc impactul negativ al factorilor de mediu asupra sănătății tale. De la susținerea inițiativelor de mediu până la adoptarea unui stil de viață mai sustenabil, fiecare pas în parte contează.

Angajamentul comunitar și suportul social

Comunitatea și sprijinul social sunt elemente esențiale în menținerea motivației pe termen lung. Implicarea activă în comunitate și menținerea unor conexiuni sociale bazate pe interese comune din sfera sănătății preventive sunt asociate cu o rată mai mare de succes și o calitate a vieții superioară.

În concluzie, parcursul către o viață sănătoasă și longevivă este construit prin alegeri corecte și acțiuni preventive. Astfel, înțelegerea sănătății preventive și adoptarea unei abordări holistice asupra stilului de viață îți oferă instrumentele necesare pentru a influența pozitiv calitatea vieții și a prelungi durata ei. Nu uita faptul că nu trebuie să subestimezi niciodată importanța deciziilor de zi cu zi în obținerea unor astfel de obiective, întrucât fiecare alegere făcută în favoarea sănătății aduce o contribuție esențială către o viață îndelungată și împlinită.

Обратно към блога